oamenipolici@yahoo.com
Digg  Sphinn  del.icio.us  Facebook  Mixx  Google  BlinkList  Furl  Live  Ma.gnolia  Netvouz  NewsVine  Pownce  Propeller  Reddit  Simpy  Slashdot  Spurl  StumbleUpon  TailRank  Technorati  TwitThis  YahooMyWeb
 
 

Mircea Geoana

Mircea Dan Geoană (n. 14 iulie 1958) este un politician român, președinte al Partidului Social Democrat din aprilie 2005 până în februarie 2010, președinte al Senatului României din decembrie 2008, senator, fost Ambasador al României în SUA și Ministru de Externe în Guvernul Năstase.


Primii ani

Mircea Geoană s-a născut în București, pe 14 iulie 1958. Tatăl său, Ioan Geoană, a fost general în armata RSR și șef al Comandamentului Apărarii Civile, învinuit în dosarul Revoluția română din 1989 Mama sa, Elena Iuliana Geoană, a fost inginer la ITB. Mircea Geoană a crescut în cartierele Cișmigiu și Domenii din București.


Studii

A absolvit Liceul Sf. Sava din București în 1976, unde a urmat profilul uman. Apoi a urmat cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic București precum și ale Facultății de Drept din București.
A urmat cursurile "Ecole Nationale d’Administration de Paris" în 1992 precum și cursul despre Instituții Democratice al NATO. Este de asemenea doctor în economia mondială la Academia de Studii Economice din București. În perioada în care a fost ambasador al României la Washington, a urmat Programul de dezvoltare managerială al Grupului Băncii Mondiale, în cadrul Harvard Business School.


Activitatea în societatea civilă

Mircea Geoană este Președinte al Institutului Aspen România, „o organizație apolitică care are ca scop promovarea dialogului între elitele politice, intelectuale și de afaceri”, este membru în Consiliul de Conducere al Institutelor Aspen Italia și SUA, este membru fondator al Clubului Harvard România-Moldova, înființat în 2004 și parte a Consorțiului Român pentru Educația Copiilor și Tinerilor Supradotați și Talentați. Este, de asemenea și membru fondator al Asociației Foștilor Studenți Români la "Ecole Nationale d’Administration" și Președinte de onoare al Asociației George Marshall România. Are un rol activ în Black Sea Trust Fund și este membru al Global Progressive Forum.


Activitatea publicistică

În 2006, Mircea Geoană și-a lansat primul volum „Drumul spre Europa și Lumea transatlantică” a cărții „Politica externă a României la începutul secolului XXI”. În 2006 a mai publicat lucrarea „America, Europa și Modernizarea României - Fundamente pentru un proiect românesc de societate”, în 2008 a publicat cartea „Modelul Social Românesc - Calea către o altă Românie”, iar pe 13 noiembrie 2009 a publicat volumul „Încredere”.


Activitatea diplomatică

În 1990, pentru că știa și limba franceză, Mircea Geoană a devenit referent în Ministerul de Externe, repartizat pe relația cu Franța. A fost remarcat rapid de ministrul Adrian Năstase, care a vrut să-l avanseze în funcția de șef al protocolului din minister, dar, pentru că a refuzat funcția, în 1991 l-a numit directorul Direcției Afaceri Europene (N.A.T.O., Uniunea Europeană, O.S.C.E., U.E.O., Consiliul Europei).
În 1991 a condus delegația română cu ocazia Comitetului Înalților Funcționari ai C.S.C.E. Proaspătul director a plecat la perfecționare în Franța, la prestigioasa școală de administrație franceză „L’Ecole Nationale d’Administration de Paris”, pe care a absolvit-o un an mai târziu. A fost numit, în 1993, după absolvirea Dreptului, purtător de cuvânt al MAE, funcție pe care a deținut-o până în 1995. Între timp, a mai preluat și funcția de director general al Direcției Generale Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa (1994), respectiv al Direcției Generale Europa, America de Nord, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa (1995) din cadrul MAE.
În 1996, Mircea Geoană este numit ambasadorul României în Statele Unite, devenind astfel, la 37 de ani, cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic român.
În martie 2000 i-a fost acordat rangul diplomatic de ambasador, iar între 2000-2004 a ocupat funcția de ministru de extenere în Guvernul Adrian Năstase, fiind considerat unul dintre cei mai buni miniștri ai acestui Guvern.


Activitatea politică

În 2001 devine membru al Partidului Social Democrat.
După pierderea alegerilor pentru Primăria Capitalei în 2004, a fost nominalizat candidat al PSD pentru funcția de premier, în tandem cu Adrian Năstase. După pierderea alegerilor prezidențiale de către Adrian Năstase a devenit candidat la conducerea partidului, pe care a și câștigat-o în martie 2005, într-o confruntare cu aripa conservatoare a lui Ion Iliescu. În cursa pentru președinția PSD, Mircea Geoană a întrunit 964 de voturi pentru și 541 de voturi împotrivă, iar contra-candidatul său, Ion Iliescu, a obținut 530 de voturi pentru și 975 împotrivă. Este președintele Senatului și a fost membru al CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării) până în iunie 2009, când a demisionat din această funcție.


Candidat la președinția României

În 2009, Mircea Geoană a participat la alegerile prezidențiale, ajungând în turul 2 de scrutin în care a fost învins de Traian Băsescu.


Parteneriatul pentru Timișoara

La 1 decembrie 2009, Mircea Geoană, candidatul PSD la președinție, împreună cu liderul PNL, Crin Antonescu, cu Klaus Johannis, primarul Sibiului și cu cel al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, au semnat „Parteneriatul pentru Timișoara”, un acord prin care edilul Timișoarei îl sprijină pe candidatul PSD la președinție. Mircea Geoană a considerat acest pact un „moment de reconciliere istorică”, dar la momentul anunțării acestui acord în Piața Operei s-au strâns câteva mii de timișoreni, membrii ai PSD, dar și ai PDL și revoluționari, cei din urmă l-au huiduit pe Geoană și nu l-au lăsat să-și țină discursul în Piața Operei. În zonă a fost desfășurate forțe de ordine pentru a menține distanța între cele două tabere. Alte manifestații de susținere a celei de la Timișoara au avut loc și în alte orașe din țară, inclusiv în Piața Universității din București.
PSD, PNL, unii membri ai PNȚCD și câteva ziare și televiziuni au acuzat Partidul Democrat Liberal de organizarea mitingurilor, la Cluj au participat membri ai organizației de tineret a PDL, iar martorii au spus că la mitingul anticomunist au participat doar studenți arondați politic și câteva persoane din piață care s-au alăturat benevol manifestației, iar bucureștenii erau invitați, prin SMS-uri, să se adune la rândul lor în Piața Universității. Disidenta Doina Cornea a declarat că mitingurile din Timișoara și celelalte orașe sunt „un gest disperat al președintelui, care simte că a pierdut terenul”, precizand că ceea ce s-a văzut la televizor i-a adus aminte de mineriade.


Dezbaterea finală

Mircea Geoană și Traian Băsescu, cei doi candidați la funcția de președinte al României, s-au confruntat la 3 decembrie 2009 în dezbaterea finală, înainte de cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale. Cu puține ore înaintea acestei confruntări, candidatul PSD la președinție a efectuat o vizită nocturnă secretă acasă la Sorin Ovidiu Vântu, vizită pe care a recunoscut-o în cadrul dezbaterii finale.


Rezultatul alegerilor

În seara alegerilor prezidențiale, la închiderea urnelor (ora 21:00), unele exit-polluri l-au dat câștigător cu aproximativ 51% din voturi, pe baza sondajelor realizate la ieșirea de la urne în secțiile de votare de pe teritoriul României până la ora 19:00. Geoană a revendicat victoria prin discursul de după anunțarea acestor rezultate. Numărătoarea voturilor a relevat, însă, că Geoană a obținut doar 49,66% din voturi, pierzând alegerile în fața lui Traian Băsescu. Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, care îl susțineau pe Geoană, au acuzat o posibilă fraudă electorală, contestând rezultatul la Curtea Constituțională. Aceasta a cerut renumărarea voturilor anulate, care, însă, nu a dus la răsturnarea rezultatului.


Controverse

Oficial, printr-o controversată declarație de avere, el a recunoscut un teren intravilan de 1.000 mp, un Volkswagen din 2001, o jumătate de apartament din 1988, conturi în România de 17.965 dolari și 100 milioane lei și un cont în SUA, de 175.000 dolari. Întrebat asupra provenienței celor 192.000 de dolari din conturile sale, Geoană a declarat că ei provin din banii câștigați ca bursier la școala de Administrație Franceză (1991-1992) și din salariul pe care l-a avut ca ambasador în SUA.
Fostul președinte Emil Constantinescu a declarat pentru un cotidian central că „Nu se pot face economii de acest gen. Am multe cunoștințe care lucrează în mediul diplomatic și care au venituri comparabile cu cele pe care Mircea Geoană le-a avut în Statele Unite. Mi-au spus că e greu, e chiar imposibil să strângi mai mult de 11.000, maximum 15.000 de dolari în patru ani. Toți mi-au mărturisit asta”. De asemenea, faptul că Ion Iliescu l-a numit la un moment dat „prostănac”si „comunist”, l-a stigmatizat pe toată perioada sa de cariera politică.
Mircea Geoană a fost menținut pe întreaga durată a președenției lui Emil Constantinescu, ca ambasador în Statele Unite ale Americii. Una dintre explicații a fost aceea că Geoană a reușit să se facă plăcut la Washington, soții Geoană fiind persoane prezentabile și inteligente, care știu să întrețină o discuție în limba engleză. S-a mai spus, la fel, că după ce a aflat că Emil Constantinescu a câștigat alegerile din 1996, Mircea Geoană i-a trimis acestuia o scrisoare prin care și-ar fi exprimat bucuria că, în sfârșit, „am scăpat” de „stafiile trecutului” sau „de cancerul democrației românești”. Scrisoarea, trimisă prin fax președintelui Constantinescu, l-ar fi determinat pe acesta să-l mențină la Washington pe ambasadorul Geoană. Deși, în mai multe rânduri, s-a evocat existența acelui răvaș, până în prezent nimeni n-a reușit să producă dovada că ar fi existat.
Din categoria "controverse" face parte și vizita secretă efectuată la Moscova în anul 2009, pentru normalizarea relațiilor dintre Federația Rusă și România, vizită care a fost inițial negată și apoi recunoscută.


Viața personală

Familia

Mircea Geoană este căsătorit cu Mihaela Geoană, de profesie arhitect, cu care are o fiică (Ana Maria) și un băiat (Alexandru).
Mihaela Geoană este Președinte a „Societății Naționale de Cruce Roșie din România” din aprilie 2007, a Fundației „Renașterea pentru Educație, Sănătate și Cultură”, precum și a ONG-ului „Millenium for Human Rights”.


Pasiuni

Mircea Geoană a ocupat, pentru doi-trei ani, un loc printre arbitrii fotbalului autohton la Bragadiru și Voluntari. „Am luat-o de jos, de la Divizia Onoare” - spunea într-un interviu. „Numai eu știu câte înjurături am auzit, dar și câtă condiție fizică am făcut. Nu vă puteți imagina câtă pasiune poate să fie la un meci de Divizia Onoare, la Bragadiru sau Voluntari. Am făcut-o cu pasiune”.


Distincții

Ca o recunoaștere a meritelor sale profesionale, Mircea Geoană a primit următoarele distincții:
• Ordinul Național „Steaua României” în grad de Comandor (1 decembrie 2000 ) pentru servicii deosebite aduse în politica externă a României
• Legiunea de Onoare - Franța (octombrie 2002)

Comentati

Creat 08/08/2010 17:09:32 | Ultima modificare 09/17/2010 14:58:12
:-):-D:-D:-P:-O:-(:-B:-/:-o;-)B-):-X>-)]-|[-][-]love
Trimite ca și anonim - Nume:
Adresa email:
Scrieţi codul de control "3896":
 
Normal
Elena.C.09/17/2010 12:47:54
om destept,dar cu ghinion.parerea mea e ca:toti cei ajunsi la putere fac tot ceea ce stiu ei.fac sa le fie lor bine ,nu noua.
om destept,dar cu ghinion.parerea mea e ca:toti cei ajunsi la putere fac tot ceea ce stiu ei.fac sa le fie lor bine ,nu noua.
Sorin jignesti un om care sunt convins ca este mult mai inteligent ca tine. Judeci fara sens pe Geoana care a facut ceva pentru Romania. Tine prostiile pentru tine si nu mai vb fara sa cunosti
prostanac si invidios..de asta nu l-au ales sa fie presedintesmiley
Te-ai dat mare si ai vrut conducerea cu suprematie..nu era locul tau acolo Geoanasmiley
1